«

»

Mar
29

Vegetatia

Speciile florei spontane sunt reprezentate prin padurile de stejar, artar, carpen si jugastrul, alaturi de care intalnim  arbusti ca: lemnul cainesc, porumbar, alunul, socul, maciesul. Padurea cu vegetatia ei, o intalnim pe teritoriul satelor Totoi si Dumitra, iar in celelalte sate intalnim in mod izolat diferiti arbusti.

In zonele defrisate, neocupate de culturile permanente, intalnim vegetatia specifica pasunilor si fanetelor. Defrisarea padurii din timpuri stravechi de pe Dealul Bilag, a dus la aparitia  pajistilor alcatuite din paiusuri. Pe versantii afectati de eroziuni, covorul vegetal a fost distrus favorizand extinderea pajistilor de balboasa, cu valoare nutritive scazuta.

In zona de lunca se dezvolta o vegetatie alboreasca din salcii, rachite si plopi. Pajistile sunt alcatuite din iarba campului, firuta, pir, rogoz, specii de trifoi.

  • Pericole naturale:

- Inundatiile Muresului din anii 1857, 1875, 1887, 1893, 1933, marile inundatii din 1970, 1975 si cele destul de frecvente dupa 1990. In prezent au loc in comuna lucrari de indiguiri, adancirea albiei raului Galda si si consolidarea malurilor.

-Alunecarile de teren de pe Dealul Bilag, se impun lucrari de hidroamelioratii si impadurirea versantilor estici.

 

Fauna

Fauna specifica este cea specifica biotopului de silvostepa, in care predomina iepurele, dihorul, nevastuica, vulpea, capriorul, veverita, lupul, mistretul. Dintre pasari, frecvent este fazanul. Zonele de lunca si Dealul Bilag sunt sarace in fauna din cauza activitatii omenesti si culturilor. Apele Muresului apartin zonei scobarului. Se mai intalnesc cleanul, morunasul, mreana, stiuca, crapul.