«

»

Mar
29

Relieful

Comuna Sintimbru este situate in Depresiunea Transilvaniei, la extremitatea sa cea mai vestica, in culoarul depresionar Alba Iulia – Turda, orientat pe directia  N-NE → S-SV, prezentandu-se sub forma  unei depresiuni de contact pe axa unui larg sinclinal  paralel cu zona montana din vestul sau.

Acest culoar strajuit de zone geomorfologice mai inalte, Dealul  Bilag la vest si  Podisul  Secaselor la est , intre care se afla Lunca si terasele Muresului , mai bine dezvoltate pe partea dreapta.

Lunca Muresului ocupa cea mai mare suprafata din teritoriul comunei (satele Coslariu si Galtiu si o parte a satelor Sintimbru si Totoi). In ceea ce priveste procesele actuale din albia minora si din lunca, acestea sunt variate in functie de debitul raului, panta raului si a luncii, forma si dimensiunile albiei minore. Panta de curgere este redusa, avand in general valori sub 1°/º.  In ce priveste  nivelul apei din rau, se retine existenta a doua perioade cu niveluri ridicate, luna martie si mai, precum si o perioada cu niveluri scazute vara.

Albia minora este marginita de maluri putin inalte,1,0-1,5 m, in sectorul confluentei cu Tarnava, incat la cresterea debitului, in urma topirii zapezii, ghetei sau ploilor indelungate apa se revarsa in albia majora afectand culturile agricole si vetrele satelor aflate in lunca.

Dintre procesele din albia minora,cel mai pregnant este meandrarea, indicele de sinuazitate fiind de 2,5. Muresul are meandre largi, evaluate sub forma literei ,,M”. In albia minora sunt bine evidentiate formatiunile sub forma de bancuri de nisip.

Lunca se dezvolta pe ambele maluri ale raului Mures, cu extindere maxima (>3 km) in zona satului Galtiu. Procesele din lunca sunt mai reduse si au amploare mai mare in timpul inundatiilor, cum au fost in 1970  si 1975. La contactul luncii cu terasele si versantii se continua procesul de acumulare a materialelor spalate si transportate de pe versanti. Cele mai inseminate modificari in cadrul luncii le produce omul prin depuneri de reziduri si drumuri.

Dintre cele 8 terase ale Muresului identificate pe teritoriul comunei se idividualizeaza doua: terasa I si a II-a, ambele de varsta pleistocena.

Terasa I (3-6 m,altitudine relative, 225-230 m, altitudine absoluta ) o intalnim pe ambele parti ale Muresului, mai bine dezvoltata in partea de vest a satului Sintimbru. Latimea variaza intre 300-600 metri, terminandu-se spre lunca cu un versant a carui  declivitate marcheza 12º-16º. Diferenta de nivel dintre lunca si terasa este de 5-6 m.

Terasa a II-a (8-12 m, altitudine relativa 230-240 m altitudine absoluta) se intalneste numai pe dreapta  Muresului in  partea de NV a satului Sintimbru. Ea domina terasa fiind anterioara cu 4-5 m, versantul de trecere fiind destul de ingust, avand o panta de 6°-10°.

Dealul Bilag  reprezinta un ax anticlinal ,rezultat in urma unui efort de inaltare a Apusenilor Sudici, care au antrenat cu ei coltul de Sud-vest al Depresiunii Transilvaniei pe aliniamentul Sard-Oiejdea-Blaj intr-o miscare de cutare si ridicare. Acest fragment are in partea vestica o structura geologica asemanatoare podisului, reprezentand jocul pe verticala al fortelor tectonice care au dus la o inaltare de tip ,,horst” inconjurat pe linii de un culoar de tip ,,graben’’. Ca elemente ale relifului structural apar crestele. Frunti-le acestora sunt afectate de alunecari de teren. Prezente sunt de asemenea fenomenele de spalare a solului, mai ales pe versantii cu declivitate mai mare de 15° si neacoperit de vegetatie ierboasa.

Alunecarile de teren constituie una din trasaturile Dealului Bilag. Acestea sunt determinate de structura geologica constitutiva dintr-o alternativa de marne si nisipuri (Paraul Iovului si Valea Bilagului),defrisarea suprafetelor cu padure din partea de est si ploile abundente din unele perioade ale anului.

Podisul Secaselor constituie treapta cea mai coborata nu numai a Podisului Tarnavelor ci si a intregului Podisului Tarna-velor ci si a Transilvaniei (300-500).Pe teritoriul comunei este prezenta marginea din nord-vestica. Are aspectul unui platou suspendat, cu o suprafata usor valurita, pe teritoriul satului Dumitra  si in parte, la Totoi. Zona de tranzitie spre Podisul Secaselor imbraca aspectul unei campii fragmentate, formata prin netezirea policiclica a depozitelor presmontane.